Loading...
joi, 5 decembrie 2024
OFMConv Romania

Ne-au arătat o bunăvoință neobișnuită (Fap 28,2)

Sesiunea ecumenică – Ne-au arătat o bunăvoință neobișnuită (Fap 28,2)

Institutul Teologic Romano-Catolic Franciscan din Roman, în data de 18 ianuarie, a fost gazda Sesiunii ecumenice Ne-au arătat o bunăvoință neobișnuită (Fap 28,2), la începutul octavei de rugăciune pentru unitatea creștinilor, 18-25 ianuarie 2020. Evenimentul s-a desfășurat în Aula Pr. Petru Albert, având două secțiuni și dezbateri în plen la care au participat numeroși preoți, persoane consacrate, profesori, studenți, precum și credincioși interesați de cunoașterea și aprofundarea tematicii propuse, bunăvoința ca fundament al înțelegerii creștinismului prin recunoașterea lui Dumnezeu în umanitate.

Directorul Centrului de cercetare ecumenică și dialog interreligios Pax et unitas, pr. prof. dr. Iosif Bisoc, a adresat, în calitate de moderator al sesiunii ecumenice, cuvântul inaugural și a evidențiat importanța reconstruirii din interior a comunității umane ca expresie a dorinței de colaborare la planul divin, precum și depășirea dramei modernității dominate de orgoliul propriu, un proces de acceptare a diversității prin bunăvoință și rugăciune, termeni fundamentali aflați la baza unității umane, prin componentele esențiale: iertare, împăcare și iubire.

Rectorul Institutului Teologic Romano-Catolic Franciscan din Roman, pr. lect. dr. Mihai Afrențoae, a susținut prima conferință, Ospitalitate biblică, cu referire la cele 3 călătorii misionare ale sf. Apostol Paul, dar și la perioada dentenției din Cezareea și a deportării la Roma, sub acuzația că ar fi încălcat Legea iudaică, prilej cu care se petrece naufragiul în insula Malta. Pe baza textului Noului Testament, în Faptele Apostolilor cap. 27,1–28,16, aflăm din mărturia sf. Evanghelist Luca despre locuitorii insulei numiți barbaroi care, în anul 60 după Cristos, au întâmpinat cu ospitalitate naufragiații printre care și sf. Apostol Paul, primind astfel mărturia de credință și convertirea la creștinism. În Fap 28,2 se evidențiază iubirea neobișnuită (filantropia) a localnicilor, depășirea prejudecăților și recunoașterea intervenției divine în minunile înfăptuite de Apostolul Neamurilor. Au fost subliniate importanța solidarității umane în salvarea celor de pe corabie, cu referire metaforică la corabia creștinilor care este Biserica, precum și atitudinea soților creștini (de exemplu, Aquila și Priscila) în a căror locuință se constituie, în formă incipientă, eclesia, unitatea în manifestarea credinței fiind asimilată mântuirii. În concluzie, prin trăirea primatului iubirii, dovada ospitalității sub auspiciul filantropiei devine Bethleem, un act de frângere a pâinii în numele lui Isus Cristos, Euharistie.

Următoarea conferință, a domnului conf. dr. Mihai Androne, Repere teologice interconfesionale, cu referire la același episod al naufragiului pe insula Malta, prezintă opoziția aparentă dintre natura ostilă, furtuna care aduce eșuarea corabiei, și natura umană bună prin însăși intenția Creatorului ei. În interpretarea textului din Fap 28,2, autorul explică vitregia naturii ca eveniment natural ce se înscrie în planul divin, astfel, o manifestare a naturii ce scoate în evidență caracterul neașteptat, nenatural, al întâmpinării naufragiaților cu ospitalitate de către locuitorii insulei. Depășind concepția că intrușii trebuie respinși, maltezii ascultă imperativul Duhului pus în om de către Dumnezeu la întemeierea creației, le asigură celor aflați în impas hrană și găzduire, oferind o perspectivă nouă, nebănuită, asupra bunătății ființei umane, dincolo de granițele securității proprii, cu altruism și disponibilitate la Cuvântul divin. Prin mărturia sfântului Ioan Gură de Aur, autorul conchide că bunătatea barbarilor se circumscrie Actului providențial care transformă un rău aparent în bine, o evidență a fidelității promisiunii lui Dumnezeu de a salva omul.

Următoarea intervenție, a doamnei lect. dr. Sandrina Mindu, psihoterapeut de profesie, de la Universitatea Dunărea de Jos din Galați, conferință cu titlul Relațiile interpersonale în familia interconfesională, s-a formulat în contextul respectului față de celălalt și față de propria persoană, cu exemplificarea abilităților necesare cu ajutorul cărora se pot evita relațiile deficitare, sau felul cum se pot repara, mai ales în viața de cuplu. Accentul a fost pus pe conceptul de familie funcțională ca oglindire în celălalt, prin cultivarea unor atitudini de bază precum: a asculta, a comunica eficient, a identifica și rezolva problemele, a exprima și gestiona emoțiile, a exprima nevoile etc. Competiția în cuplu determină emoții negative care nu se rezolvă adaptativ, esențiale fiind păstrarea individualității, respectarea granițelor eului și acceptarea diferențelor. Prin extensie, aceste atitudini se pot afirma ca ingerințe oricăror comunități pentru dezvoltarea sănătoasă, pe termen lung, a relațiilor umane. Mesajul central a afirmat reflectarea chipului divin în ființa umană care își exprimă descendența prin practicarea unor elemente de bază aflate la temelia relațiilor de succes: încrederea, comunicarea, acceptarea, grija față de celălalt, prezentarea scuzelor și iertarea, păstrarea granițelor ce delimitează identitatea persoanei.

Ultima conferință cu titlul Îngerul mărturisitorilor: pr. Daniil Ciubotaru. Studiu de caz, a pr. lect. dr. Fabian Doboș, de la Facultatea de Teologie Catolică, din cadrul Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași, alcătuiește un portret al acestui călugăr-cărturar trecut de la ortodoxie la catolicism, la a cărui formare a contribuit, în mod decisiv, cartea Imitatio Cristi primită drept premiu la vârsta de 14 ani, la începutul secolului trecut. Ulterior, în calitate de călugăr la Neamț, apoi hirotonit preot ortodox, fără să se eschiveze de la îndatoririle militare, Daniil Ciubotaru a fost preocupat de două probleme: reorganizarea prin cultură a monahismului românesc și unirea Bisericilor. Ascultând glasul conștiinței, el a afirmat credința de nezdruncinat în unirea cu Roma creștină pe baza a 13 puncte comune: Maica Domnului, izvoarele credinței, cultul divin și ritualul bisericesc, sfânta Cruce, sacramentele, sfintele moaște, icoanele, cinstirea sfinților, postul și abstinența, monahismul etc. După punerea în ilegalitate a Bisericii Române Unite, s-a implicat în stabilirea contactelor dintre episcopii închiși, le-a ajutat pe surorile greco-catolice din Congregația Maicii Domnului pe când acestea erau sechestrate în diferite mănăstiri ortodoxe, cu o deosebită preocupare pentru sacramentul spovezii și pentru sfânta Liturghie pe care o celebra în rit bizantin. A înfruntat cu pricepere și viclenie spirituală regimul comunist prin activitatea sa pastorală, cu riscul de a fi descoperit de securitate, pentru ca rezistența prin credință să poată fi dusă până la capăt. Prin exemplul său, suntem și noi invitați să ascultăm glasul conștiinței și să punem în practică ceea ce ne-a învățat Isus Cristos: Fiți înțelepți ca șerpii și simpli ca porumbeii (Mt 10,16).

Sesiunea ecumenică s-a încheiat cu discuţii în plen şi rugăciunea ecumenică – vespere solemne, prin celebrarea pr. prof. dr. Iosif Bisoc şi Cuvântul de învăţătură adresat credincioşilor de pr. prof. dr. Iulian Faraoanu, în capela Institutului Teologic Romano-Catolic Franciscan din Roman.

[Eugenia Tatiana Bulancea]