În ziua de marți, din data de 26 martie 2019, în cadrul Institutului Teologic Franciscan din Roman, a avut loc Simpozionul Internațional cu tema: 800 de ani de la întâlnirea Sfântului Francisc din Assisi cu sultanul Al-Mali Al-Kamil. Contribuția filosofico-teologică franciscană la dialogul intercultural. Simpozionul a fost organizat în colaborare cu Facultatea de Teologie Pastorală, din cadrul aceluiași Institut, Pontificià Facoltà San Bonaventura Seraphicum şi Universitatea din București. Întâlnirea a cuprins două părți a câte două conferințe fiecare: prima parte s-a axat pe  aspectele istorice și literare iar a II-a pe cele filosofice și culturale.

Deschiderea a avut loc prin cuvântul de salut al  pr. lect. univ. dr. Mihai Afrențoae, Rector al Institutului Teologic Franciscan, ce a evidenţiat punctul de plecare al itinerarului acestui Simpozion, şi anume Întâlnirea pacifică dintre Francisc și Sultan în timpul ciocnirilor armate dintre religii, L’incontro di Francesco con il Sultano nello scontro tra le religioni, fraternitatea umană care trebuie să fie în slujba păcii mondiale, precum și paternitatea abrahamică care-i leagă atât pe creștini, cât și pe evrei și pe musulmani.

Moderator al desfășurării evenimentului a fost pr. prof. univ. dr. Maximilian Pal, care a oferit și o mică introducere în acest context de amintire a celui de-al optulea centenar de când Sfântul Francisc l-a întâlnit pe sultanul Al-Mali Al-Kamil.

Prima parte a vizat prezentarea cadrului istoric în care a avut loc celebra întâlnire de acum 800 de ani, susținută de pr. asist. univ. Francisc Ghervase (ITRCF), conferință ce a avut titlul: Semnificația istorică a celui de-al VIII-lea Centenar al întâlnirii dintre Francisc din Assisi și Sultanul Al-Mali Al-Kamil. În cadrul prezentării, atenția s-a concentrat asupra celei de-a cincea Cruciade, context în care a avut loc și întâlnirea lui Francisc cu sultanul Egiptului, la Damieta, în anul 1219. De asemenea, am făcut cunoștință și cu noutatea adusă de Regula Franciscană, ce are ca obiect dialogul, întâlnirea, dorința de a merge spre celălalt, conștienți fiind că avem un Dumnezeu al umilinței, al păcii. De altfel, s-a amintit și faptul că Sfântul Francisc este primul fondator de ordin de viață consacrată care a pus în Regulă un capitol dedicat misiunii. Este vorba de cel de-al XII-lea capitol din Regula Franciscană, cu titlul: Despre cei care vor să meargă printre sarazini și alți necredincioși.

A doua conferință a primei părți a vizat mai mult latura literară, fiind pregătită şi prezentată de D-na Cezarina Adamescu, scriitoare, publicistă şi membră a Uniunii Scriitorilor. Titlul expunerii dumneaei a fost: Spiritualitatea franciscană. Misionari la sarazini. 800 de ani de misionarism franciscan. După ce ne-a salutat în versuri, discursul D-nei Cezarina a început printr-o exprimare a uimirii şi curiozității în fața curajului Sfântului Francisc de a merge pe jos, desculț,  departe în deșert, să-l întâlnească pe marele sultan Al-Kamil. Dumneaei și-a concentrat discursul asupra sfinților misionari, luându-i ca exemplu pe Sf. Paul, Sf. Francisc, Sf. Anton de Padova, Sf. Maximilian Kolbe, accentuând ideea că predicarea Evangheliei face parte din natura ordinului franciscan, o Evanghelie ce nu se poate limita doar la cei care sunt aproape. De altfel, soarta misionarului este mereu dificilă, trimişi „ca niște oi în mijlocul lupilor”, au avut curaj, deoarece au crezut în cuvintele Mântuitorului: Nu voi sunteți cei care vorbiți, ci Duhul Tatălui vostru vorbește în voi.

În cea de-a doua parte, atenția s-a concentrat asupra aspectelor filosofice și culturale prin prisma cărora putem înţelege întâlnirea şi dialogul lui Francisc cu Sultanul. Prima conferinţă a avut-o ca protagonist pe D-na conf. univ. dr. Gabriela Blebea Nicolae de la Universitatea din București, ce a avut ca titlu: Când exemplul personal e cel mai important argument într-un dialog. În cadrul conferinței Dna profesor a definit şi comentat condiția ontologică a sfântului în dialogul cu Dumnezeu, cu sine, şi cu ceilalţi, evidențiind forța de convingere a autenticității unui sfânt, ca persoană ce aparține lumii de aici, dar, în același timp, și lumii de dincolo.

Ultima conferință a fost susținută de pr. prof. univ. dr. Orlando Todisco (OFMConv.)  de la Facultatea Pontificală Sfântul Bonaventura – Italia, cu titlul: De la dreptul de a fi, la darul de a fi. Întâlnirea dintre Francisc şi sultan la lumina Şcolii Franciscane. Părintele a prezentat în mod ilustru, printr-o sinteză filozofico-teologică, semnificaţiile întâlnirii dintre Francisc și Sultan în gândirea şi spiritualitatea franciscană, plecând de la exemplul de viaţă al Sf. Părinte Francisc şi continuând cu punctarea unor viziuni şi concepţii cheie ale teologilor şi filozofilor franciscani reprezentativi. Ideea forte de la care a plecat părintele conferenţiar a fost că gestul şi dialogul lui Francisc cu acest principe musulman, de o religie şi filozofie de viaţă cu totul diferite, se situează în plan interior şi moral la un nivel pre-politic, pre-cultural, pre-religios, acolo unde ia naștere şi formă viața, creuzet al culturii. Francisc prin puterea sa interioară şi prin cuvintele sale schimbă tot în plan interior, spiritual, paradigmele sociale şi politico-religioase ale vremii. Francisc se relevă ca un om al păcii adevărate aduse de Isus şi un mărturisitor al darului gratuit al lui Dumnezeu, conform planului Său tainic şi veşnic cu fiecare din noi. Fundamentală este trecerea de la a-ţi percepe statutul de „ființă ca drept” la statutul de ființă ca dar din partea Creatorului, trecere concretizată în depășirea unui stil de viaţă şi de gândire posesiv și dominator, către un stil caracterizat de un spirit oblativ, pacific, umil şi iubitor, a cărui formă de impunere este slujirea şi gratuitatea, în calitate de fii doriţi şi iubiţi ai lui Dumnezeu.

În etapa finală a programului, au fost adresate o serie de întrebări din partea auditoriului la care conferențiarii au oferit anumite clarificări și răspunsuri, unele dezbateri şi problematici rămânând deschise.

Fr. Emanuel Cătălin

***