Loading...
luni, 1 martie 2021
OFMConv Romania

Preasfânta Treime în dialog cu Martorii lui Yehova

PREASFÂNTA TREIME, EXPERIENȚĂ PROPRIE CU MARTORII LUI YEHOVA

Lăudată să fie Preasfânta Treime!

Suntem în ziua de luni, când frații noștri ortodocși sărbătoresc solemnitatea Preasfintei Treimi, adică în ziua următoare a Rusaliilor. Această înregistrare video este în directă legătură cu cea de ieri, când noi, creștinii catolici am celebrat Preasfânta Treime. De ce o nouă înregistrare? Deoarece un prieten bun, creștin reformat, mi-a cerut să detaliez acea experiență cu Martorii lui Yehova. M-am gândit, m-am rugat și am considerat că este bine să dau curs acestei rugăminți. Este vorba despre două experiențe pe care le-am avut în Italia, cu persoane ce se declară Martori ai lui Yehova.

Prima experiență a avut loc la Rimini, cu circa 8 ani în urmă. Eram acolo să îi ajut pe frații noștri franciscani, pe timp de vară, deoarece ei păstoresc într-o biserică în care merg mulți creștini să se roage, să participe la celebrări, să stea de vorbă cu un preot. În ora mea liberă, mergeam să mă plimb pe malul mării. Într-una din zile, asemenea sfântului Augustin, căruia i-a apărut un copil ce încerca să mute marea într-o gaură de nisip, făcută de el însuși pe plajă, „mi-a apărut” și mie o familie, presupun că era o familie, deoarece erau bărbat și femeie. Acest cuplu m-a abordat, întrebându-mă dacă sunt de acord să vorbim despre ADEVĂR. Am acceptat și adevărul despre care ei voiau să vorbim era detaliat în trei puncte: sfârșitul lumii, Numele lui Dumnezeu și Adevărul despre Fiul lui Dumnezeu. I-am ascultat respectuos, mai apoi am început să pun și eu întrebări. Și-au dat seama că am fi putut discuta ore întregi, însă timpul meu liber se termina, de aceea i-am invitat a doua zi la biserică, dacă sunt dispuși să continuăm discuția. Au venit, i-am omenit cu apă și ceva dulce, apoi am discutat. Aveam pregătite texte în ebraică despre argumentele lor. Nu cunoșteau limba ebraică, însă i-am ajutat prin transliterare. După circa două ore de discuție, femeia a început să lăcrimeze. Dându-mi seama că se emoționase în urma textelor biblice pe care le citeam, am întrebat-o dacă din textele auzite reiese că Isus este Fiul lui Dumnezeu și că este Dumnezeu. Mi-a răspuns: Da, așa pare din aceste texte (2Cor 13,13; Gal 4,6; Ef 4,1-6;  In 1,1-3; 5,17; 6,44; 6,57; 10,30.38;14,8-9; 16,7; 20,22-23). Bărbatul s-a ridicat, a luat-o de mână și a spus că trebuie să plece. I-am salutat respectuos și au plecat.

A doua experiență am avut-o la Arezzo, în Toscana. Eram după o sesiune de examene la Biblicum. Eram în parcul orașului, au venit doi domni cu revista și cu Biblia și mi-au pus aceeași întrebare despre disponibilitatea de a discuta despre ADEVĂR. Argumentul lor se referea la sfârșitul lumii și la cei 144.000 care se mântuiesc (Ap 14,1). I-am ascultat cu respect, apoi am început să le pun întrebări. La unele au răspuns, la altele nu știau să răspundă, după cum se poate asculta în înregistrarea video. Văzând că au intrat în impas, le-am explicat ce înseamnă numărul respectiv: este vorba despre cele 12 triburi ale lui Israel și despre cei 12 discipoli ai lui Isus, înmulțit cu o mie. De ce? Pentru că în Psalmul 90,4 se spune: „Pentru că, în ochii tăi, o mie de ani sunt ca ziua de ieri, care a trecut, și ca o strajă de noapte”, text citat și de către 2Pt 3,8: „Dar aceasta să n-o ignorați, iubiților: o zi la Domnul este ca o mie de ani şi o mie de ani ca o singură zi!”. Este vorba despre „timpul lui Dumnezeu”, deși în Preasfânta Treime nu există timp, ci doar eternitate. În ce sens? În sensul că cei ce trăiesc la prezența lui Dumnezeu, în harul său, se mântuiesc. Prin urmare, reprezentanți din cele 12 triburi și din biserica fondată pe temelia celor 12 apostoli (unul dintre ei a fost înlocuit, căci Iuda a trădat), înmulțit cu 1000, adică „timpul lui Dumnezeu” se mântuiesc. 12x12x1000 = 144.000 este un număr simbolic ce îi reprezintă pe cei care se mântuiesc, adică toți aceia care trăiesc în harul lui Dumnezeu, după învățătura lui Isus Cristos. Pe lângă cei 144.000 mai există o mulțime imensă, ce nu poate fi numărată care se afla deja în Ierusalimul ceresc (Ap 5,11), în viziunea Apocalipsului.

Domnii aceștia s-au scuzat că trebuie să plece, dar m-au invitat să merg la casa lor pentru a vorbi cu catehistul sau responsabilul, căci ei nu mai știau să explice. Am spus că îi mulțumesc Domnului pentru școala pe care o frecventez și nu am nevoie de școala lor, însă le-am amintit că suntem pe pământ sfânt, dând exemplu cu sfântul Francisc de Assisi și sfânta Clara, sfinți care dau mărturie că în Biserica Catolică există mântuire și fericire, deci nu e nevoie să merg la ei. Ne-am saluta respectuos și fiecare și-a văzut pe mai departe de drumul său de credință.

Înregistrarea video se poate urmări la adresa:

Fr. Mihai Afrențoae, OFMConv