Masă rotundă cu studenții

În ziua de miercuri, 21 februarie 2020, începând cu ora 10:30, a avut loc masa rotundă a studenților, cu tema: „Dimensiunea religioasă și socială a persoanei: abordare sociologică și patristică”, moment în care 4 dintre studenții facultății noastre au putut să ofere colegilor informații noi privitoare la anumite tematici pe care aceștia le-au aprofundat la nivel academic și le-au elaborat sub formă de colocviu. Moderatorul acestei întâlniri a fost pr. lect. univ. dr. Bernadin Duma. Conferențiari au fost: fr. Andrei Bejan și fr. Alois Bulai, care s-au ocupat de abordare patristică, iar pentru cea sociologică, fr. Gabriel Mihoc și fr. Susan Vasile.  Organizatorii acestui eveniment au fost: pr. lect. univ. dr. Cazimir Ghiurca, pr. asist. univ. Mihai Vătămănelu, și pr. asist. univ. Vlad Bejan. Moderatorul acestei întâlniri a fost pr. lect. univ. dr. Bernadin Duma.

Întâlnirea a debutat cu salutul pr. decan Bernadin Duma care ne oferă ca punct de reflecție, pe Socrate cu aforismul său: „Cunoaște-te pe tine însuți!”. În acest aforism, pr. decan vede o chemare la grija de sine, la atenție în formarea intelectuală personală. Socrate, sesizează părintele, este omul care renunță la bunuri și funcții pentru a avea grijă de oameni, aceasta fiind și chemarea noastră, să aveam grijă de noi pentru ca, mai apoi, să putem avea grijă de ceilalți. În baza acestei legături între grija de sine și grija de ceilalți, el transvazează liniile directoare ale acestei întâlniri, religia și sociologia fiind două realități care sunt complementare în baza obiectelor lor de lucru: Dumnezeu, respectiv omul.

Prima conferință a fost cea a fratelui Andrei Bejan intitulată: „Sf. Grigore de Nyssa, teologul a cărui cunoaștere a devenit contemplație. „După o scurtă biografie a acestuia, fr. Andrei a schițat câteva dintre elementele constitutive ale contemplație ca sursă de cunoaștere. Grigore de Nyssa îl cataloghează pe Dumnezeu drept un mister ce nu poate fi cunoscut în baza conceptelor noastre materiale, el este transcendent și totodată revelator, el acționează și inspiră lumea materială. Cunoașterea apofatică specifică sf. Grigore de Nyssa ne poate da câteva informații veridice dar sumare asupra Divinității, iar cea catafatică pare să nu ajute prea mult. Însă primatul cunoașterii îl deține contemplația prin care omul, bazându-se pe credință și renunțând la propriile reprezentări, poate ajunge la cunoașterea Adevărului veșnic, dar și la validarea, respectiv invalidarea cunoașterii anterioare.

A doua conferință, susținută de fr. Alois Bulai, a fost intitulată: „Discursul sf. Vasile cel Mare despre misterul Duhului Sfânt”, după prezentarea biografiei sfântului care a  scos în evidență felul lui de a fi în formare: „un student rezervat și gânditor”. Pledoaria are ca punct principal „Tratatul despre Duhul Sfânt” în care fr. Alois evidențiază anumite aspecte referitoare la consubstanțialitatea celor trei persoane divine. Amintim ideea conform căreia Dumnezeu nu poate fi comuniune perfectă și veșnică dacă nu împărtășesc toate persoanele treimii aceeași natură.

Trecând la conferințele cu tematică sociologică, prima conferință din ce de-a doua parte a fost cea a fr. Gabriel Mihoc, „Problema egalității și a dreptății sociale. Teoria drepturilor omului.” În introducerea conferinței sale, fr. Gabriel ne oferă o serie de definiții ale egalității, apoi face o incursiune în istoria egalității sociale de la școala Ateniană până în zilele noastre, accentuând contextele istorice în care societatea avea atitudini discriminatorii pe considerentele sexului, rasei sau religiei. În final, ne vorbește despre Drepturile omului, ca un garant al libertății individuale, deoarece libertatea este o calitate naturală și inalienabilă. În concluzie, ni se amintește că omul nu are doar drepturi, ci și obligații în societate.

Ultima conferință cu titlul: „Teoria gender și pericolele sale” a aparținut fratelui Vasile Susan. În prezentarea sa, fratele Vasile a evidențiat modul brutal în care se propagă teoria gender care este un afront adus culturii tradiționale, dar care este cosmetizată de adepții ei, într-o dorință de drepturi la egalitate. Teoria a apărut la mijlocul secolului trecut și căuta eliberarea omului de sub toate condiționările, fie ele sociale sau biologice. Adepții teoriei încearcă și reușesc în multe state occidentale să se propună ca o revoluție antropologică și pun pe un plan secundar identitatea sexuală a persoanei, făcând abstracție de condiția ei naturală și biologică.

În finalul conferințelor urmează o serie de întrebări din partea studenților auditori, la care, cu ajutorul profesorilor prezenți, conferențiarii au reușit să răspundă cerințelor colegilor. Pr. decan mulțumește tuturor pentru implicare, atât studenților cât și profesorilor care i-au asistat în elaborarea lucrării.  Se oferă cuvântul pr. rector Mihai Afrențoae care mulțumește tuturor pentru dialogul familial, dar mai ales celor patru conferențiari cărora le oferă câte o carte în semn de apreciere pentru munca depusă.

[Fr. Cezar Dămătăr]