Pe data de 26 aprilie, 2018, frații din grupul Fra. Pacifico au putut trăi ziua de reculegere lunară la Noviciatul Franciscan din Prăjești, însoțiți fiind de Pr. Rector, Marius-Petru Bîlha. Meditația a fost ținută de către părintele magistru de la noviciat, Augustin Patrașcu. Pericopa asupra căreia s-a meditat fost cea din Evanghelia după Sfântul Ioan (In 21, 1-8).

În meditația expusă, la care au luat parte și frații novici, s-a subliniat faptul că Isus se raportează la noi într-o manieră personală, fiecare având propriile trăsături caracteristice care nu pot fi considerate o piedică în itinerarul nostru către crearea unei comunități și sfințenia vieții. Totodată, părintele a explicat că trăirea împreună, sub acoperișul unei clădiri, nu implică automat faptul că acele persoane formează o comunitate: o comunitate este posibilă atunci când există un ideal comun și când se face trecerea de la eu la noi, după cum reiese și din fragmentul evanghelic. Aşadar, fraternitatea este o realitate divină și spirituală. De asemenea, s-a evidențiat și diferența simbolistică dintre cele două moduri de „a sta” (a ne situa) în raport cu Cristos şi cu voinţa sa: a sta pe apă precum ucenicii, fapt ce reprezintă nesiguranța, și a sta pe mal precum Cristos, lucru care înseamnă stabilitatea, statornicia. În încheiere, părintele a trasat anumite linii de meditație cu referire la relația dintre viața personală şi viaţa fraternă, relaţie ce trebuie trăită adecvat în interiorul fraternității.

După reflecţia părintelui Augustin, a urmat timpul de meditație personală, după care, împreună cu frații novici, s-a celebrat o oră de adorație euharistică încheiată cu binecuvântarea cu Preasfântul Sacrament. Ziua de reculegere şi rugăciune s-a încheiat cu o agapă frățească pregătită de fraţii de la noviciat, lucru pentru care le suntem recunoscători. La întoarcere, frații s-au oprit un moment în cimitirul parohial pentru a celebra un requiem la mormântul răposatei Tereza care, după cum ştim, a slujit mulţi ani noviciatul ca bucătăreasă, cu dragoste, dăruire şi credinţă, împlinind cu mult mai mult decât o meserie, fiind o mărturie şi un exemplu permanent pentru generaţii de-a rândul de novici. Dumnezeu s-o odihnească în pace, cu răsplată şi fericire veşnică!

Mulţumim lui Dumnezeu şi fraţilor care au făcut posibilă această frumoasă zi de reculegere şi comuniune frăţească!

Fr. Iulian-Robert Țâmpu

***