Joi, 10 martie 2022, la Institutul Teologic Franciscan din Roman a avut loc masa rotundă a studenților cu titlul: „Familia în era globalizării: abordare morală”, care s-a desfășurat în Aula Magna „Petru Albert” a Institutului și a fost moderată de către pr. Decan Bernadin Duma, participanți fiind studenții Institutului Teologic Franciscan din Roman, alături de părinții profesori. Au susținut referate următorii studeni: fr. Robert Lazarovici, fr. Cezar Dămătar, fr. Narcis-Gabriel Crăciun și fr. Cristian Iștoc.

Fr. Robert Lazarovici și-a intitulat lucrarea: „Globalizarea: când și cum a apărut?” Fenomenul a fost explicat prin recurgere la câteva etape succesive, respectiv: prima globalizare,  cetățile grecești și coloniile feniciene din Mediterană, având la bază trocul; a doua globalizare, Imperiul macedonean al lui Alexandru cel Mare, care a materializat construcția „Alexandriilor”: o „rețea” de 20 de orașe care au încurajat traficul comercial; a treia globalizare, favorizată de „drumurile mătăsii“ din perioada romană și a Evului Mediu; a patra globalizare, imperiile „globale”, coloniile africano-asiatico-americane; în sfârșit, a cincea globalizare, bipolarismul global, „decolonizarea” și afirmarea „statului global”.

Fr. Cezar Dămătăr în cadrul expunerii sale, intitulată: „Morala în epoca globalizării”, ne-a prezentat pericolul la care este expusă morala în această epocă marcată de individualism și relativism, căutând să traseze câteva linii directoare privitoare la posibilitatea formării unei morale universale, care, după cum a reieșit din expunere, ar trebui să fie valabilă oricând și oriunde. După ce a făcut o scurtă incursiune istorică asupra încercărilor de construire a unei morale universale, plecând de la filosofia antică, trecând prin perioada iluministă și până la  teoriile morale ale secolului XX, a fost evidențiată dificultatea de implementare a acestora, dar și ambivalența judecăților morale, atunci când ele nu au un fundament transcendent.

Al treilea referat a fost prezentat de fr. Narcis Crăciun cu titlul: „Efectele globalizării asupra persoanei”. Expunerea a început cu menționarea faptului că globalizarea nu este o noutate și are efecte pozitive în întreaga lume. De exemplu, datorită globalizării, sute de milioane de oameni au scăpat de sărăcie. Însă există și dezavantaje și anume distribuirea resurselor în mod inegal între populații și regiuni, unele dintre acestea fiind mai puțin pregătite decât altele să facă față schimbărilor. Astfel că, globalizarea și schimbările tehnologice asociate transformă viața cu rapiditate, având efecte asupra persoanei și a mediului în care aceasta trăiește. Lucrarea prezentată s-a încheiat cu întrebarea dacă Europa poate ajunge la o înțelegere comună cu privire la calea de urmat pentru a gestiona în mod eficace această transformare spre binele persoanelor. 

A patra expunere a fost prezentată de fr. Cristian Iștoc cu titlul: „Familia nu poate fi globalizată?” Referatul a început cu prezentarea generală a temei legată de unicitatea familiei umane, care este o singură familie de frați și surori în societăți care devin tot mai multietnice și interculturale, unde și persoanele de diferite religii sunt stimulate la dialog, pentru ca să se poată realiza o conviețuire senină și rodnică, respectând diferențele legitime. Apoi s-a subliniat fenomenul globalizării, care este caracteristic epocii noastre și care comportă „o umanitate care devine tot mai interconectată”, depășind granițele geografice și culturale. În această privință, Biserica nu încetează să amintească faptul că sensul profund al acestui proces epocal și criteriul său etic fundamental sunt date tocmai de unitatea familiei umane și de căutarea binelui acesteia. De asemenea, au fost prezentate și câteva date statistice privind situația familiei românești contemporane și efectele fenomenului globalizării asupra ei.

După expuneri, momentul academic a continuat cu un dialog constructiv și benefic între studenții care au susținut referate și participanți.

Fr. Andrei Bejan