Loading...
sâmbătă, 7 decembrie 2024
OFMConv Romania

Euharistia, inima Bisericii – Simpozion

Euharistia, inima Bisericii

Vineri, 02 octombrie 2020, Facultatea de Teologie Pastorală a Institutului Teologic Romano-Catolic Franciscan din Roman a organizat Simpozionul Național cu titlul „Euharistia, inima Bisericii”.

 În partea de dimineață, Simpozionul a fost moderat de pr. Rector formativ, Virgil Blaj. Acesta a adresat salutul de bun venit, în primul rând Preasfințitului Iosif Păuleț, episcop al Diecezei de Iași, și i-a mulțumit că a binevoit să fie prezent și să susțină prima conferință; apoi l-a salutat pe părintele Damian-Gheorghe Pătrașcu Ministru Provincial și după pe toți cei  prezenți, pe preoți profesori, seminariști și studenți. După aceea părintele moderator a argumentat de ce s-a ales această temă, făcând o legătură cu tema anului în Dieceza de Iași, precum și cu spiritualitatea franciscană care, de la începuturi, a avut o mare devoțiune față de Sfânta Euharistie.

  Prima conferință, susținută de Preasfințitul Iosif Păuleț cu titlul ,,Arta de a celebra Sf. Liturghie’’. Preasfințitul a început conferința de la premisa că Sf. Liturghie este un mister ce trebuie crezut, celebrat și trăit, citându-l pe teologul papa Benedict al XVI-lea, axându-se pe ideea că este un mister de celebrat. Astfel că, celebrarea corectă ajută și la o participare activă din parte credincioșilor, formându-se aceea ars celebrandi. Aceasta este asigurată de următoarele elemente: în primul rând de episcop, care este liturgistul prin excelență; după aceea prin simplitatea gesturilor și utilizarea cărților sfinte; apoi prin Biserica ce ajută la celebrarea euharistică; nu în ultimul rând, prin cântul sacru ce are un rol foarte important în celebrare. Preasfințitul  și-a încheiat conferința, oferind-o ca exemplu în trăirea acestui mister pe Preasfânta Fecioară Maria.

A doua conferință a fost susținută de părintele Rector instituțional, Mihai Afrențoae, cu titlul ,,Fundamente biblice ale Sf. Euharistii’’. Părintele și-a început conferința pe ideea că Euharistia este desăvârșirea alianței Vechiului Testament. După aceea a prezentat în paralel textele euharistice, orientând expunerea înspre găsirea textului originar, de unde vine și termenul tehnic „euharistie”, concluzând că primul care a folosit acest termen este sfântul Paul, în 1Cor 11,23-26, preluat mai apoi de Evangheliile Sinoptice, evidențiind faptul că în celebrare euharistică se folosește o combinație dintre aceste texte. Expunerea părintelui Mihai a fost structurată în următoarele puncte: 1) prezentarea în paralel a textelor euharistice; 2) alianța în tradiția cinei euharistice după Paul și Sinoptice; 3) caracteristicile noii alianțe realizate de Isus; 4) diferențe interpretative între confesiuni creștine; 5) discursul euharistic în In 6. Toate aceste puncte sau au urmărit să scoată în evidență că fondarea euharistică îi aparține lui Isus, fiind o desăvârșire a alianței veterotestamentare. După aceea părintele a aprofundat tematică noii alianțe și a prezent sacramentul Euharistiei într-o lectură comparativă cu alte confesiuni creștine, încheind cu menționarea capitolului al  șaselea din Evanghelia după sfântul Ioan, care argumentează credința în prezența reală a lui Isus în Sfânta Euharistie.

A treia conferință, a fost susținută de părintele Provincial Damian-Gheorghe Pătrașcu cu titlul ,,Euharistia, Comunitate, Comuniune. Precizări patrologice și ecleziologice’’. Pentru început părintele a menționat că, pentru forma actuală a celebrării acestui sacrament, a fost necesar un parcurs, iar un rol important l-au avut sfinții părinții. Părintele a menționat câțiva sfinți părinți, care au ajutat la cristalizarea înțelegerii acestui sacrament, printre care amintindu-l pe sfântul Ignațiu de Antiohia, care a comparat martiriul său cu jertfa euharistică. Însă, primul de la care avem un tratat despre Euharistie este sfântul Ciprian, acesta asociind Euharistia cu Patima lui Cristos, și prezentând-o ca o lecție de uniate în comunitate, creându-se o comuniune de bucurie.

După aceste conferințe au urmat o serie de întrebări pentru ca, cei prezenți să poată aprofunda aceste tematici și pentru a le înțelege profunditate. 

În partea de după-amiază a simpozionului, moderator a fost părintele Guardian și secretar al Institutului, Alexandru Olaru. Acesta a reînnoit salutul de bun-venit, invitând pe conferențiari să-și susțină prelegerile.

Prima conferință a fost susținută de părintele Ciprian Văcaru OFMCap., cu titlul ,,Voi lua potirul mântuirii și îți voi aduce jertfă de laudă (Ps 115). Psalmii în formulele Liturghierului’’. Conferința a început cu menționarea că psalmii au fost prezenți încă de la primele comunități creștine, în adunările liturgice. Părinte a menționat câteva fragmente din Sfânta Scriptură care susțin acest lucru. După aceea a prezentat o scurtă istorie a liturghierelor sacre, menționând importanța antifonelor, care de fapt erau psalmi, aleși în funcție de momentul celebrării. După aceea părintele a menționat că psalmii reprezintă atât vocea Bisericii, cât și vocea lui Dumnezeu. Părintele a încheiat conferința menționând acel parcurs pe care Cuvântul divin îl face în cadrul Sfintei Liturghii, pentru a putea ajunge la inima omului. 

Următoare conferință a fost susținută de părintele Maximilian Pal cu titlul ,,Preasfânta Euharistie după Dreptul canonic. Unele aspecte practice”. Conferința a început cu menționarea că Sfânta Euharistie este acțiunea lui Dumnezeu și a Bisericii, prin care se revelează atât comuniunea cu Dumnezeu, cât și între oameni. După aceea, părintele a subliniat câteva aspecte practice ce țin de celebrarea euharistică, precum limitele care se cer pentru ca celebrarea să fie validă, cine este legitim să celebreze Sfânta Liturghie și care sunt condițiile pentru a primi în mod valid Sfânta Împărtășanie. Fiind și contextul de pandemie, părintele a oferit și câteva precizări despre însemnătatea Împărtășaniei Spirituale, încheind cu ideea că Sfânta Euharistie rămâne un mister de comuniune a Bisericii cu Dumnezeu.

Ultima conferință a fost susținută de părintele Daniel Iacobuț, cu titlul ,,Euharistia creează comuniunea și educă la comuniune”.  Părintele a început conferința prin prezentarea comuniunii ca o realitate poliedrică. Modalitatea prin care se creează comuniunea este Cristos care ne introduce în comuniune cu Sfânta Treime în Duhul Sfânt. Acest lucru nu înseamnă fuziune, fiecare păstrându-și propria identitate,  dar înseamnă crearea unor legături profunde de credință. Părintele a menționat că există mai multe niveluri de comuniune în carul Sfintei Liturghii prima este cea cu bunurile euharistice, apoi comuniunea istorică dintre Biserica locală și cea Apostolică, ultima fiind comuniunea de slujire prezbiterală. După aceea părintele a spus că Euharistia creează comuniunea. Acesta se formează prin rugăciunea de epicleză, adică invocare Duhul Sfânt, El fiind cel care creează comuniunea, această rugăciune având un rol foarte import în celebrarea euharistică. Părintele și-a încheiat conferința cu prezentarea metodelor prin care Euharistia ne educă la comuniune, acestea fiind, în primul rând, prin adunare, apoi prin toate gesturile din cadrul Sfintei Liturghii care, în însăși natura lor, îl educă pe om la comuniune.

Au urmat, apoi o serie de întrebări legate de subiectele discutate, în ceea ce privește prezentarea Euharistiei ca medicament sau anumite aspecte practice din cardul celebrării și s-au discutat  anumite probleme actuale cu care se confruntă Biserica pe această temă.

Simpozionul s-a încheiat cu un discurs de mulțumire a părintelui Rector formativ Mihai Afrențoae care a mulțumit tuturor conferențiarilor pentru prezentări și a urat tuturor celor prezenți un an academic rodnic, ivindu-i să vină și cu alte ocazii la aceste momente ale Institutului nostru.  

Fr. Andrei Bejan

* * *