Vineri, 7 decembrie, la Institutul Teologic Franciscan din Roman, a avut loc prima parte a sesiunii științifice, intitulată „Cuvânt și cânt în cinstea Neprihănitei Zămisliri”. Această primă parte s-a oprit asupra „cuvântului” și l-a avut ca moderator pe pr. Virgil Blaj. La acest eveniment au participat numeroși oaspeți de seamă, preoți, profesori, studenți, credincioși și persoane consacrate, toți dornici să o cunoască mai bine pe Sânta Fecioară Maria, Neprihănit Zămislită.

Manifestarea științifică a fost deschisă cu cântecul Toată frumoasă ești Marie, urmat de salutul pr. Rector Mihai Afrențoae care, citându-l pe Vittorio Messori, scriitor și jurnalist italian, a subliniat că dintre creștini, catolicii și ortodocșii sunt mult mai bogați, decât ceilalți creștini, datorită faptului că o cinstesc pe Sfânta Fecioară Maria, iar prin această sesiune științifică se dorește să se cunoască mai bine această bogăție.

Prima conferință a fost susținută de pr. prof. acad. dr. Wilhelm Dancă. Aceasta s-a intitulat: „Neprihănita zămislire, revelație a milostivirii divine”. Părintele a început făcând o comparație între modul laic de a propune sărbătorile Crăciunului și modul creștin de a trăi sărbătorile Nașterii Domnului. Aceste două moduri sunt ca două oglinzi. Prima, cea laică, propune doar o satisfacere imediată și limitată a simțurilor și aspirațiilor, sintetizată prin „aici, acum și imediat”. A doua, cea creștină, are ca finalitate să lărgească orizontul aspirațiilor umane și să dezvolte partea social caritativă. Iar pentru acest lucru, în această perioadă Biserica ne-o propune ca model pe Sfânta Fecioară Maria, Neprihănit Zămislită.

Primul punct, asupra căruia a insistat părintele pentru ca s-o putem imita pe Sfânta Fecioară, este contemplația. Potrivit Sfântului Toma, contemplația înseamnă să te lași absorbit de obiectul privit, adică, privind-o pe Maria, să ne „îmbibăm” de splendoarea ei. Cu cât stăm mai mult în preajma Mariei, prin rugăciune și contemplație, cu atât devenim mai asemănători cu ea, deoarece, după cum spune un proverb: „devii ceea ce privești”.

Al doilea aspect care a fost luat în considerație a fost originea și dezvoltarea sărbătorii. S-a pornit de la Conciliul din Efes, care a definit-o pe Maria Mamă a lui Dumnezeu și, din acest moment, conferința s-a orientat asupra faptului că Maria a fost plină de har din prima clipă a zămislirii. Un autor important din perioada scolasticii a fost Ioan Duns Scotus, el fiind cel care a sintetizat gândirea Universității de la Oxford, afirmând că Neprihănita Zămislire este acțiunea mântuitoare a lui Isus, prin care și-a pregătit mama. Punctul culminat în această dezvoltare istorică a avut loc pe 8 decembrie 1854, când Fericitul Papă Pius al IX-lea a proclamat dogma Neprihănitei Zămisliri.

În al treilea punct, asupra milostivirii divine, se afirma că rădăcina acțiunilor lui Dumnezeu este milostivirea. Iar Maria este una din acțiunile concrete ale milostivirii. Tatăl ne-a dat-o pe Maria, ca prin ea să primim milostivirea lui.

În concluzie ne-au fost lansate două provocări: 1) Să ne lăsăm „îmbibați” de milostivirea Tatălui care strălucește în Maria, pentru ca prin fiecare dintre noi să strălucească milostivirea; 2) Maica Domnului să ne ridice privirea spre orizonturi mai largi.

A doua conferință a fost susținută de pr. dr. Mihai Gal. Aceasta s-a intitulat „Neprihănita Zămislire a Fericitei Fecioare Maria în gândirea lui John Henry Newman”. Prezentarea a pornit de la o scurtă biografie a autorului, din care putem evidenția că a trăit între anii 1801-1890, era preot anglican, dar, studiind istoria bisericii și operele sfinților părinți, se convertește la Biserica catolică în anul 1845.

Newman face o paralelă între Eva și Maria, prin care afirma că așa cum Eva a primit harul din primul moment în care a fost creată, la fel și Maria, din primul moment al existenței, a fost umplută de acest har. Pentru Newman, Maria a avut același har ca Adam și Eva, dar ea a avut privilegiul de a deveni mama Răscumpărătorului.

Un al doilea aspect subliniat constă în faptul că Maria este frumoasă, deoarece este femeia „Da-ului”; ea a răspuns cu libertate la chemarea lui Dumnezeu de a fi mamă a Răscumpărătorului. Conferința s-a încheiat cu un citat din Sfântul Augustin: „Toți au păcătuit în afară de Sfânta Fecioară Maria. Doresc ca nici să nu se pună problema păcatului”.

După cele două conferințe a avut loc un dialog despre Neprihănita Zămislire, în care au fost adresate mai multe întrebări celor care au susținut conferințele.

Momentul s-a încheiat cu cântecul marian Fecioara la munte.

Îi mulțumim Bunului Dumnezeu și Sfintei Fecioare Maria, pentru această zi în care ne-am reîmprospătat evlavia și învățătura despre Neprihănita Zămislire.

[fr. Adrian Benchea-Joca OFM Cap.]