Bucuria, semnul evident al trăirii credinței
Bucuria e semnul evident al unei credințe care înseamnă recunoștiință și gratuitate
Acesta este titlul sub care Academia „Petru Tocănel” ne prezintă în luna noiembrie gândurile și reflexiile invitaților săi, sub genericul de anul acesta „Trăiește viața ca o parabolă”, cu care suntem deja obișnuiți.
Joi 15 noiembrie, în jurul orelor 18, Salonul Albastru – Hotel Roman, devine neîncăpător, fiind asaltat de doritori de frumos, de discursuri elevate, de cuvinte de suflet și de oameni care au ceva de spus. În lumea cenușie în care trăim, oaza de spiritualitate creată de Academia franciscană se distinge net în contextul vieții culturale romașcane. Temele abordate și formatul conferinței atrag lună de lună romașcani de toate vârstele, ce prin prezența lor dau sens și imbold organizatorilor să continue și să dăruiască prin invitații lor iubire și pace.
Moderată de Pr. Prof. Univ. Dr. Maximilian Pal, conferința începe cu „Dacă vom avea iubire”, poezie recitată de un grup de elevi, clasa a IV-a, Școala Mihai Eminescu, coordonator Prof. Dana Smerea.
Primul invitat al serii este Pr. Prof. Virgil Blaj, de la Institutul Teologic Franciscan Roman care, în discursul său bine structurat și documentat, sub genericul „Bucuria, „semnul” împlinirii ucenicului lui Isus”, aduce in discuție cuvintele sfântului Francisc de Assisi, face trimiteri la Papa Francisc, Paul Evdokimov, Joachim Jeremias și interpretează într-o manieră originală Parabola tezaurului și a perlei. Comoara găsită în ogor reprezintă înțelepciunea, prietenul fidel cu care trebuie să ne însoțim în drumurile noastre, care nu este altul decât Isus. Iar asta să o facem cu bucurie și credință, nu ca o limitare redusă la o greutate de purtat. „Împărăția lui Dumnezeu se află dincolo de orizontul larg, aflat în spatele omului, și tocmai ea dă sens întregii reprezentări. Deși la picioarele sale se află o comoară, un mare noroc, acest om îl conduce pe privitor spre esența mesajului: aflarea Împărăției lui Dumnezeu”, ne spune Pr. Blaj în încheiere.
Între cei doi vorbitori, eleva Tatiana Andrei, Asociația culturală Gong, recită poezia „Simon Cireneul” de Valeriu Anania.
Părintele stareț Alexie Ichim, ce vine dintre colinele sucevene ale localității Boroia, își propune să ne vorbească despre „Parabola Vameșului și a Fariseului: Trepte spre cer”.
Cu un farmec deosebit în vorbă și spirit, părintele Alexie atrage auditoriul din primele cuvinte. Șugubăț și tonic, deschis și dinamic, părintele se joacă cu cuvintele ce vin în cascadă, dar toate trec prin suflet, pentru că sunt profunde și ating corzile cele mai sensibile. În tot ce spune aduce zâmbet pe fețele spectatorilor și atenția este asigurată, așteptând mereu să vezi ce urmează. Onorat de invitația de a fi la Roman, își exprimă dorința împărtășirii bucuriei cu cei prezenți.
Ne propune trei „trepte spre cer”…în interpretarea parabolei vameșului: Rugăciunea, Pocăința și Bogăția convertită, explicate cu dibăcie și dăruire, aducând în discuție exemple personale și povești de viață bine ticluite. Un om frumos și curat, cu un discurs liber pe înțelesul tuturor, părintele Alexie încheie conferința într-o notă optimistă, pozitivă.
Ca moment artistic de final, elevul Oprea Irinel (7 ani), Asociația culturală Gong, încheie seara minunată de joi cu poezia „Sfântul pisălog”, o seară de noiembrie friguroasă și umedă, ce contrastează vădit cu căldura inimilor participanților la conferința franciscană.
[Prof. Cristiana Lehner]