Cele câteva gânduri împărtășite tinerilor din comunitățile din Roman și împrejurimi, suntem siguri, au ajuns la inimă, întărindu-le încrederea că viața ne este dăruită pentru a fi trăită cu sens și cu bucurie — chiar dacă asta presupune uneori sacrificii.

Modestia pe care o degajă Valeriu, căldura cu care i-a întâmpinat pe cei prezenți și disponibilitatea de a schimba o vorbă cu fiecare la final au completat un tablou cu care ne-am întors acasă admirând un om (și colaboratorii săi) care știe să-și umple ziua cu grijile celuilalt, nu cu cele care ne fac să rămânem superficiali.

Fr. Dragoş-Paul Mîrţ, OFMConv.

***