Roman: Conferința „Europa – un dar al creștinismului” și prezentarea cărții „Patericul franciscan. I fioretti di San Francesco”, traducere de conf. univ. dr. Ștefan Acatrinei, OFMConv., volum prefațat de Horia-Roman Patapievici.

Duminică, 1 februarie 2026, în Amfiteatrul Institutului Teologic Romano-Catolic Franciscan din Roman a fost prezentat volumul Patericul franciscan. I fioretti di San Francesco, volum tradus de pr. conf. univ. dr. Ștefan Acatrinei, OFMConv., fiind prefațat de Horia-Roman Patapievici, o personalitate cunoscută pe plan internațional și național, filosof, eseist și scriitor.

La întâlnirea moderată de prof. univ. dr. Ioan Alexandru Tofan, de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, au participat dl. primar al municipiului Roman, Laurențiu-Dan Leoreanu, și vicepreședintele Consiliului Județean Neamț, Mihaela-Elena Isciuc, precum și un numeros public din Urbea Mușatină și din împrejurimi.

Evenimentul se înscrie în seria de conferințe organizate de Academia „Petru Tocănel” din cadrul Institutului Teologic Romano-Catolic Franciscan din Roman, sub genericul: Dincolo de ecrane, alege comuniunea. Înainte de prezentarea volumului, dl. Horia-Roman Patapievici a prezentat publicului conferința: „Europa – un dar al creștinismului”, plecând de la două definiții, una formulată de Paul Valéry (1871–1945) și cealaltă de Nicolae Iorga (1871–1940). Pentru Paul Valéry, Europa este orice popor, orice națiune, orice teritoriu care a fost vreodată romanizat, apoi creștinat și care s-a supus în mod voluntar disciplinei intelectuale a filosofiei grecești. Este o definiție simplă și, în același timp, exactă. Europa înseamnă trei lucruri: Roma, Atena și Ierusalim. Cincisprezece ani mai târziu, în cartea sa intitulată Bizanț după Bizanț, Nicolae Iorga avea să definească Bizanțul în termeni frapant de asemănători cu definiția dată de Paul Valéry: Bizanțul înseamnă dreptul roman, înseamnă filosofia greacă și teologia creștină, dată prin întruparea ei în cultura frumosului. Teologia s-a exprimat printr-o cultură a frumosului.

Europa, din ce în ce mai mult interetnică, interculturală și interreligioasă, nu poate să renunțe la moștenirea creștină și bisericească dobândită de-a lungul veacurilor și, prin urmare, își propune să mărturisească adevărul despre Cristos ca unic mijlocitor între Dumnezeu și oameni și unic Mântuitor al lumii.

În partea a doua a întâlnirii, dl. Horia-Roman Patapievici a prezentat cartea „Patericul franciscan. I fioretti di San Francesco”, tradusă de Ștefan Acatrinei din limba italiană în limba română. Cu Sfântul Francisc de Assisi asistăm la o mișcare a lumii creștine occidentale, mișcare care nu se limitează doar la sfera religioasă, ci cuprinde întreaga lume și devine o forță care pregătește și propulsează cultura modernă. Această mișcare începe în veacul al XII-lea, ajunge la apogeu în jurul anului 1200 și își extinde efectele până în veacul al XIV-lea, moment în care începe o altă epocă: Renașterea și Reforma, care îi vor da Europei un nou impuls.

Cel care citește Patericul franciscan, la sfârșitul lecturii poate afirma că a fost contemporan cu Francisc de Assisi, repetând cuvintele pline de gingășie și nostalgie ale însoțitorilor săi, Leon, Angelo și Ruffio: nos qui cum eo fuimus(noi, care am fost cu el).

Pr. Paul-Dragoș Mîrț, OFMConv.,
Președintele Academiei „Petru Tocănel”